PRIMARIA COMUNEI CENADE

Judetul Alba

SARBATORI LOCALE

  

 23 august 2015 - SARBATOAREA FIII SATULUI, ed.a IV-a

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                           

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



    OBICEIURI DIN COMUNA CENADE
    Referitor la obiceiurile care se mai pastreaza si in zilele noastre amintim: Hodaitatul se practica in duminica dinaintea postului de Pasti. Numele obiceiului isi are originea in numele ghemotocului de carpe aprins, care se invarte in jurul capului. Prin intermediul strigaturii, toata suflarea este chemata sa participe la sarbatoare. Prin versurile lor, copii critica femeile care pana la aceasta data nu si-au tors canepa, torsul fiind o munca a zilelor si a noptilor lungi de iarna, ce trebuie terminata inainte de a incepe lucrul la camp. Aici sunt criticate in general femeile lenese. Satenii curiosi ies la porti sa auda ce striga copiii. Aceste strigaturi se fac cu scopul de a fi indreptate greselile unor sateni.
    Informatorii nu explica de ce se performeaza acest obicei, ei motivand ca asa l-au pomenit in satul nostru de cand lumea, dar semnificatiile lui sunt profunde. Consideram ca intreaga manifestare are drept scop curatirea morala a oamenilor in pragul sarbatorilor si a noului ciclu agrar. Obiceiul este acum doar un simplu spectacol in care domina latura moralizatoare pe care cei din sat o gusta.
    Alt obicei care cred ca se practica doar in satele sasesti este cel de la Rusali cu armindenii. In sambata dinaintea Rusaliilor, baietii se strang in cete si pleaca in padure sa taie armindeni. Armindenii sunt pomi tineri din categoria mesteacanului. Sambata noaptea baietii pun cate un arminden fetelor tinere la stalpul portii fara ca acestea sa stie dinainte. Armindenii se mai pun si la portile bisericii din sat. In duminica Rusaliilor baietii se duc pe la casa fetelor  la care au pus cate un arminden, pentru ca acestea sa ii resplateasca. Baietii sunt serviti cu bautura, cozonac, lichiu si prajituri. Dupa ce termina cu ospatatul pe la casa fetelor merg impreuna la petrecerea data cu acesta ocazie. In vremurile de demult se puneau armindeni fetelor care aveau deja petitori. Acestia se intreceau intre ei care sa taie armindenul mai inalt si frumos pentru fata lui. Cateodata se facea si batjocura la o fata mai uratica sau fara petitor ii puneau crengi urate in loc de arminden.
    Se mai practica si alte obiceiuri cum ar fi la nunta, vornicitul la miri, strigaturi, legatul drumului la nasi si mieluta. Aceasta este din aluat de cozonac si coapta in cuptor intr-o forma speciala. O taranca de la nunta de obicei neam cu mirii duce mieluta la nanasi insotita de o strigare. Nasul la randul lui primeste mieluta numai daca o plateste.
    Se mai practica  obiceiul de colindat la Craciun. Cete de baieti si fete merg in seara ajunului de Craciun cu colindul. Acestia pleaca intotdeauna de la casa preotului. Alti baieti mai tineri merg cu craii, sau altii cu capra.
    De Boboteaza de regula la noi in sat, preotul pornea cu crucea cu doua zile inainte de Boboteaza pentru a cuprinde toate imprejurimile. La capatul ulitei Borsului, preotul se oprea si manca la o familie de fiecare data (nu schimba familia), apoi la hudita iara stationa si "intre romani". Femeile vorbeau una cu alta si urmareau fiecare pas al preotului, de unde iesea si unde intra, pentru ca atunci cand soseste la casa respectiva, poarta acesteia sa fie deschisa, semn al crestinatatii si al primirii cuviincioase a preotului. Dupa terminarea botezului, oamenii luau o cana si primeau apa sfintita din caldarusa preotului, pentru a stropii animalele si usa grajdului, ca sa nu vina strigoii. Fetele de maritat luau un fir de busuioc din matauz, pe care sa-l puna sub perna, pentru a-si visa viitorul sot.
    La Boboteaza mancarea specifica o reprezinta racile. Traditia spunea ca daca racile inghetau, atunci vulpea a trecut apa.